Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici;

Autostrăzi mai largi, dar minți mai inguste;

Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin;

Avem case mai mari, dar familii mai mici; Avem mai multe acesorii, dar mai puțin timp;

Mai multe funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată, mai mulți experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.

Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râdem prea puțin, conducem prea repede, ne enervăm prea tare, ne culcăm prea târziu…

Ne sculăm prea obosiți, citim prea puțin, ne uităm prea mult la televizor și ne rugăm prea rar. Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile

Vremuri in care tehnologia iți poate aduce acest site și in care poți decinde fie să impărtășești acest punct de vedere, fie să uiti acest site pentru totdeauna.

Amintește-ți să petreci timp cu persoanele iubite, pentru că nu vor fi lângă tine o eternitate.

Amintește-ți să spui o vorbă bună copilului care te venerează, pentru că acel copil va crește curând și va pleca de lângă tine.

Amintește-ți să-l imbrățișezi cu dragoste pe cel de lângă tine pentru că aceasta este singura comoară pe care o poți oferi cu inima
Vorbim prea mult, iubim prea rar și urâm prea des. Am invățat cum să ne câștigăm existența, dar nu cum să ne facem o viață.

Am adugat ani vieții și nu viață anilor. Am ajuns până la luna și inapoi, dar avem probleme când trebuie să traversăm strada să facem cunoștință cu un vecin.

Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior. Am făcut lucruri mai mari, dar nu mai bune.

Am curățat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul, dar nu și prejudecățile noastre.

Scriem mai mult, dar invățăm mai puțin. Plănuim mai multe, dar realizăm mai puține. Am invățat să ne grabim dar nu și să așteptăm.

Am construit mai multe computere să dețină mai multe informații, să producă mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm din ce in ce mai puțin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor și digestiei incete; oamenilor mari și caracterelor meschine; profiturilor rapide și relațiilor superficiale.

Acestea sunt vremurile in care avem două venituri, dar mai multe divorțuri, case mai frumoase, dar cămine destrămate.

Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide, scutece de unică folosință, moralitate de doi bani, aventuri de o noapte…

Corpuri supraponderale și pastile care iți induc orice stare de la bucurie la liniște și la moarte…

Sunt niște vremuri in care sunt prea multe vitrine, dar nimic in interior.

Amintește-ți să-l imbrățișezi cu dragoste pe cel de lângă tine pentru că acesta este singura comoară pe care o poți oferi cu inima și nu te costa nimic.

Amintește-ți să spui „te iubesc” partenerului și persoanelor pe care le indrăgești, dar mai ales să o spui din inimă. O sărutare și o imbrățișare vor alina durerea atunci când sunt sincere.

Amintește-ți să-i ții pe cei dragi de mână și să prețuiești acel moment pentru că intr-o zi acea persoană nu va mai fi lângă tine. Fă-ți timp să iubești, fă-ți timp să vorbești, fă-țî timp să impărtășești gândurile prețioase pe care le ai.
Tuturor prietenilor mei, vă mulțumesc că existați.